Data publicarii: 11 2009 Comentarii: 0

Incercand sa aflu mai multe despre designeri, despre viata, cariera si pasiunile lor, am ramas surprins si usor contrariat. Impresionat in mod placut, am decis sa scriu acest articol, inspirat de multidisciplinaritatea acestor oameni. Intr-o lume in care specializarile devin foarte stricte, cand meseria iti cere sa te focusezi in domeniul tau, sa inveti in permanenta in acest domeniu pentru a nu ramane in urma, acesti oameni se perfectioneaza in domenii diverse. Intr-un fel e logic, imaginatia unei minti creative va fi mult mai fertila pe teren virgin, se deschid noi posibilitati de explorare si exprimare. Beneficiind de experienta personala din domeniul anterior combinata cu setea de nou, designerul se implineste cu fiecare domeniu parcurs, cu fiecare proiect nou terminat. Pasiunea unui bun designer se pare ca nu cunoaste limite, necunoscutul nefiind o problema iar varsta in acest caz fiind precum vinul, invechit in conditii optime devine exceptional. CV-urile lor sunt impresionante, te intrebi cand oare au avut timp pentru toate. Putina ordine nu strica, de aceea am incercat o clasificare si mi-au iesit doua modele ale carierei unui designer de succes:
1. Modelul “clasic” : Scoala si activitate in design, insuficient, implinire prin alte specialitati/scoli.
2. Modelul “ vocatie ulterioara” : Scoala si/sau activitate fara nici o legatura cu designul, apoi descoperit pasiunea pentru design, urmat cursuri/scoli specializate.
Haideti deci sa vedem doua cariere, fiecare apartinand unui model.
Finlandeza Aino Aalto se incadreaza in modelul “vocatie ulterioara”, ea terminand specializarea Arhitectura in 1920, domeniu in care va activa timp indelungat. Se face remarcata pentru revigorarea arhitecturii finlandeze/nordice prin innobilarea cu elemente moderne, totul in stil vernacular. Pe romaneste, a incercat sa creeze cu resursele locale, respectand traditiile si necesitatile finlandeze arhitectura moderna. Pasul spre design il face trecand la arhitectura interioara si mobila, cu realizari deosebite si aici, domenii ce ulterior au fost stranse in titulatura de design interior. Colaborarea sa cu firma finlandeza iitala o consacra cu adevarat si pe deplin in design, sa-i spunem in designul universal, popular, accesibil tuturor. Creatia sa de varf, incununarea vietii de designer o reprezinta colectia de pahare Aino Aalto, medaliata cu aur in 1932. Lucrata in sticla, din valuri in culori translucide ce ne duc cu gandul la jocurile de lumini ale apei, colectia are un design atemporal si este viguroasa, stralucitoare, si acum la peste 75 de ani de la aparitie! Acest lucru ne face sa credem ca nu este o pura coincidenta faptul ca Aalto inseamna “val” in finlandeza….Originala sau usor modificata/copiata se regaseste in toate colturile lumii, in magazine specializate sau retele cunoscute de hypermarketuri. In 2004 apare o carte despre viata si cariera ei, iar o expozitie este deschisa la Alvar Aalto Museum din Finlanda.
David Quan face parte din cealalta categorie, a celor dedicati trup si suflet de la bun inceput designului.
A absolvit cu brio Design industrial, “intra in paine” direct si hotarat la studioul recunoscut international The Axis Group. Intre 1990-1995 munca sa a variat de la mobilier, jucării, articole sportive, medicale, pana la telecomunicaţii şi echipamente de înaltă tehnologie de comunicare. Se concentreaza si pe “Strategii de design international”, “Asemanari produse-corporatii” si “Joaca-învăţare bazata pe modele de design”. In 1992 lucreaza si pentru fabrica de mobila Knoll, in special la sisteme modulare pentru birouri. Din 1996 incepe lucrul la concernul Umbra, momentan este Senior Designer, Sef departament “Proiectare de produs” şi Responsabil proiect “Iniţiative durabile”. Obtine un succes deosebit in analiza tendinţelor si culorilor, indrumarea tinerilor designeri, promovarea de noi materiale şi tehnologii. In acest sens este remarcabil faptul ca Umbra are de mult timp o campanie ecologica, al carei sef este ghiciti cine? David Quan : “Campania are doua trasaturi: una este de reimpadurire iar alta este de crearea de produse ecologice, unul din acestea fiind plasticul “Corn”, biodegradabil, creat sa se autodistruga cu bacteriile existente in natura, in timp transformandu-se in bioxid de carbon, apa si bio-masa.” Premii internationale pentru David Quan? Desigur, multe…Si totusi cel mai cunoscut si foarte apreciat produs al sau este un banal cos de gunoi, Mezzo. Forma plina, clara, novatoare, functionalitate bine pusa la punct. As adauga si o tusa de umor in balansul capacului atunci cand il folosim. Mezzo este foarte popular azi, original sau imitatie vanzandu-se cu miile in toata lumea.
Am ales acesti doi designeri in primul rand pentru cele doua produse prezentate, apoi pentru carierele lor de succes. De ce pentru cele doua produse prezentate: azi se regasesc in toata lumea, fac parte din bunurile noastre, as spune din patrimoniul culturii noastre. Au devenit banale prin multiplicare lor continua, prin repetitivitate. Faptul in sine spune foarte mult despre aprecierea lor internationala. Dar putini stiu insa despre radacinile lor. Despre originile si trairile creatorilor lor. Despre munca si pasiunea ce au produs aceste minunate plasmuiri de design veritabil, de arta.
Respectul, aprecierea si admiratia cuvenite celor doi.